Votre mairie / Actualités / I Carrughji di a Cità : Piazza Guasco è Piazzetta Annarella

I Carrughji di a Cità : Piazza Guasco è Piazzetta Annarella

Vultemu in Terranova, Terrenò per i so abitanti, è scupremu oghje cun sta novesima presentazione di i carrughji di a cità, a Piazza Guasco chjamata U Giardinè da i Terrenuvacci è dinù l'origine di a Piazzetta Annarella. Ci ne parla Ghjermana de Zerbi.

U Giardinè / Place Monseigneur Joseph Guasco (1800-1875), Vicaire Général

In un pianu di Bastia fattu da i Ghjenuvesi in a prima metà di u XVIIIu sèculu, in u 1731, a Piazza Guasco/U Giardinè d'oghje hè custruita sana sana .


Dopu à u 1745 è u bumbardamentu di a cità da una cualizione inglese sarda è austrìaca contru à Ghjènuva, parechje case di Terranova seranu distrutte. Un pianu di Bastia di u 1772, fattu da i Francesi, ci mostra stu locu senza case o guasi.


U terrenu firmò cusì per parechji decennii è à a metà di u XIXu sèculu, in u 1860, sbarrazzatu da l'ùltime ruvine, diventò a piazza ch'è no vidimu oghje. Terrenuvacci u battizonu U Giardinè, prova ch'elli ci seranu crisciuti, posti o salvàtichi, piante è àrburi è ch'ellu serà tandu diventatu un terrenu di ghjocu pè i più giòvani è di spassu pè i maiò.


Sta piazza fù chjamata per onorà à Monsignore Giuseppe Guasco, 1800-1875, un bastiacciu, figliolu d'Antonio Maria, " patron marin " dicenu i ricensi di a fine di u XVIIIu, vale à dì patrone d'unu o parechji battelli di cummerciu, è di Maria Domenica Vanner, d'una famiglia di cummercianti di San Ghjisè.


Fù arciprete di Santa Maria per trentacinque anni poi vicariu generale di u viscuvatu di Corsica. Avendu fattu studii d'altìssimu livellu in Roma, duttore in teulugia, dirittu civile è dirittu canònicu, scrittore, fubbe un amministratore di prima trinca è fece realizà travagli maiò inde a nostra catedrale.


Fubbe ellu à fà cumprà l'òrganu di Santa Maria, à cummandà a stàtua d'argentu di l'Assunta à u scultore Gaetano Macchi, à apre a porta laterale di a chjesa. Hà dinù salvatu da a ruvina u cunventu di Sant'Untò, tandu pruprietà di l'armata è chì si ne andava di male. Dopu à avè scrittu à l'imperatore Napuleone III chì accettò di mèttelu in vèndita, u fece cumprà da u viscuvatu di Corsica è rende à i frati cappuccini.


Chjamatu in Aiacciu pè a so funzione di vicariu generale, li dispiacque di lascià a so parochja è si ne morse trè anni dopu in u 1875.


Hà lasciatu u ricordu d'un sant'omu caritatosu. U canònicu Bartoli in u so libru Sainte Marie de Bastia, La cathédrale à travers les siècles, Ed. Scola Corsa di Bastia, 1989, conta chì una notte d'inguernu, u gendarmu Lanfranchi chì facia u so giru in Terranova infattò un omu chì si purtava à collu una càrica tamanta. S'avvicinò, pensendu ch'ellu fussi un latru è si truvò indavanti à prete Guasco chì andava à dà una strapunta à un malatu ch'ellu sapia di dorme in terra.


Monsignore Guasco hè interratu inde a critta di Santa Maria.


Piazzetta Annarella / Place Eugène Annarella (1917-1980), Auteur compositeur

Sta segonda piazza, vicinu à u Giardinè, si trova à u postu d'un casale distruttu. S'arricòrdanu sempre d'avellu vistu, i vechji Terrenuvacci, ruvinatu ma arrittu, dopu à a guerra.


In a Promenade à travers Bastia, (cunferenza di u 1914, stampata in u 1916 ma arricchita è editata da a so famiglia in u 1977 in u BSSHNC), Sébastien de Caraffa, cummentendu u Plan Terrier di u 1770, dice ch'elle ci eranu quì duie case, una di a famiglia Farìnole è l'altra di i Carbuccia. Difatti, in u 1846, in u cadastru, i nomi di i pruprietarii sò sempre Pauline Farinole à u primu pianu è Horace de Carbuccia à u segondu è à u terzu... Duvia esse solu Casa Farinole à principiu, nanzu à i matrimonii trà e duie famiglie, i Carbuccia stendu più sottu (numeru 13 d'oghje).


I Farinole, ghjuristi di gran rinòmina anu datu dui podestà à Bastia, Paolo è Alessandro, in u 1626 è 1760. Anu ancu fattu carriere di spiccu in Tuscana è sò stati ammessi in a nubiltà pisana. Valentino, 1601-1687, figliolu di Paolo è Annetta Zerbi, interratu in u chjostru di u cunventu San Marcu di Fiurenza fù una gloria intellettuale : auditore à a corte di u Granduca di Tuscana, fù qualificatu di "luce maggiore che splende in Casa Farinola ".


I Carbuccia sò venuti da u paese chì porta stu nome, da e parte d'Aiacciu, à a fine di u XVIu seculu. Anu datu ancu elli ghjente d'altu rangu, nutari, capitani è alti persunagi di a Chjesa. Sebastiano Carbuccia, trè volte podestà in u 1666, 1680 è 1690, omu di lettere, fù " principe ", cusì si chjamàvanu i capi, di l'Accademia dei Vagabondi, istituzione leteraria creata in u 1659 nantu à u mudellu di l'accadèmie intellettuali di u Rinascimentu talianu.


U Gruppu di Travagliu pè a Signalètica bislingua di Bastia era statu incaricatu, da u 2008 à u 2014, di circà i nomi antichi di a cità, traduce i novi è fà pruposte pè e vie senza nome. Avia sugeritu d'onorà à Geniu Annarella, 1917-1980, autore è cumpunitore, creatore di i famosi A Falata di Ficaghjola et U Campanile di San Ghjuvà, chì Bastiacci càntanu tantu. A municipalità precedente avia accettatu a pruposta è a piazza fù inaugurata in u 2013.


 


Ghjemarna De Zerbi.